Comentatori

Dacă vrei să vezi turniruri de cai, dueluri ale cavalerilor, show-uri cu spade şi de tras cu arcul, muzică medievală, ai ocazia să mergi în vechile cetăţi din judeţul Braşov, unde festivalurile sunt în toi..

Toata agenda Brasov

Cluj

Artificii la castel,

Concerte de muzică uşoară, jazz, blues, folk, demonstraţii de călărie, ore de magie, iniţiere în pictura ţărănească pe mobilă, filme şi documentare. Toate acestea, la castelul Castelul Bánffy, în cadrul festivalului Zilele Culturale Bonţidene.

Toata agenda Cluj

Sibiu

Peninsula Rules

The Rasmus, Gorillaz Sound System, Phoenix, Omega, Zdob şi Zdub, Tankcsapda şi Korn sunt capetele de afiş la Festivalul Peninsula, care, după un an de aşteptare, s-a întors la Târgu Mureş.

Toata agenda Sibiu

Timisoara

Tipii care ne... Obligă

Cei şase băieţi de la Obligă vor face vineri, sub ochii publicului, un show de improvizaţie. Cum, cât şi ce vor improviza, rămâne de văzut, la Porto arte.

Toata agenda Timisoara

Tirgu Mures

Chitarişti şi câştigi,

A cincea ediţie a Festivalului Internaţional de Chitară Clasică începe în 22 august şi va dura până în 27 august, la Palatul Culturii. Recitalurile vor fi susţinute de chitarişti din mai multe ţări, inclusiv din România, şi vor începe la ora 19.00.

Toata agenda Tirgu-Mures

Blestemul leului

de Costi Rogozanu

13 iulie 2010

Categoria: Comentarii

Banii au nişte istorii pe lângă care etimologia păleşte în unele momente. Leul n-are nici un secret lingvistic, dar e de ajuns să ne întrebăm care e legătura între animalul cu pricina şi moneda României şi povestea capătă culoare. Prin secolul XVI se năştea talerul în Boemia, în Joachimsthal mai precis (taler e abrevierea de la joachimsthaler), iar câteva zeci de ani mai târziu, apăreau talerii-lei, monedele olandeze care înfăţişau un leu pe o faţă şi pe zeiţa Atena pe cealaltă faţă.

Povestea leului românesc începe cu o criză teribilă, prin care Moldova şi Ţara Românească trec în secolul XVII. Nu se emit monede autohotne decât prea rar, iar zona devine un adevărat circ numismatic: circulă monede de toate felurile de prin toate părţile. Talerul-leu olandez place cel mai mult, se pare, şi se impune românilor ca principală monedă. Filiera prin care ajungea era cea otomană, iar subdiviziunile talerului-leu olandez au fost paralele de origine turcească (1 taler-leu făcea 40 de parale). Leul apărea imprimat pe monedă, deci nu e greu să intuim de unde i-a rămas denumirea (ba chiar putem observa că o celebră bancă olandeză prezentă încă îşi afişează leul în siglă). Românii au păstrat denumirea leu, alţii au transformat lingvistic talerul în dolar.

Conform istoriei oficiale a monedei furnizate de Banca Naţională a României, a existat un moment care ar fi putut scoate leul din istorie. Al.I. Cuza a încercat să schimbe tot, să stabilească moneda numită romanat (iniţial i se spusese simplu: român) şi să închidă istoria stranie a cuvântului leu, prea încurcată în iţele dominaţiei turceşti. Napoleon al III-lea nu a fost de acord, nu a vrut să supere inutil Imperiul Otoman: şi aşa am rămas cu leul.

În numele leului pare să fie cuprinsă starea sa iniţială de criză şi fragilitate. Un al doilea moment de răscruce ar fi trebuit să se petreacă în aceşti ani: trecerea la euro şi, deci, renunţarea la denumirea de leu. Criza puternică din ultimii doi ani clatină însă serios chiar moneda unică. Poate românii ar fi fost pregătiţi să renunţe la leu, dar leul nu e încă decis să renunţe la români.