Emil Hurezeanu: Zilele Babei
Marius Cosmeanu: SOV, piratul
Cătălin Ștefănescu: Anii nu aduc fericirea
Costi Rogozanu: Suntem sau nu suntem?
Alexandra Bădicioiu: Ei ştiu ce vor de la magazin
Corina Bernic: Lumi senine cu feline
Alina Purcaru: Filmul bate tot
Mihai Pârlea: …este în concediu

Happy Hours

Brasov

Hobby de 31 de km

Pentru pasionaţi şi cunoscători, în 2 şi 3 octombrie, se anunţă o competiţie Mountain Bike, în Valea Crişului, foarte aproape de Braşov. Traseul este format din 31 de km – hobby şi 51 km – maraton în toată regula!

Cluj

Două zile de muzică gratis,

Cele mai bune formaţii de rock şi hip-hop se reunesc pe aceeaşi scenă, într-un singur weekend, la Ursus Cluj Fest. Printre cei aşteptaţi: Paraziţii, Holograf, Şuie Paparude, Viţa de Vie, Zdob şi Zdub. Intrarea este liberă.

Sibiu

Vişniec revine

Unul dintre cei mai căutați autori la Festivalul de astă-vară, Matei Vișniec, își vede Femeia ca un câmp de luptă în războiul din Bosnia pusă în scenă de Anca Bradu. Premiera spectacolului va avea loc sâmbătă, 2 octombrie.

Timisoara

Aniversare în peșteră

Se împlinesc 25 de ani de la primul concert din Peştera Româneşti, prilej pentru aniversarea de duminică, 4 octombrie, cu Orchestra simfonică şi Corul „Ion Românu“ ale Filarmonicii Banatul din Timişoara, împreună cu solista Alexandra Guţu.

Tirgu Mures

Fără scenariu

Campionatul de Improvizaţie, un „meci“ cu aproape două ore de haz, în care actorii joacă şi se joacă între ei, fără niciun scenariu, este condus, de fapt, după placul publicului. La Teatrul Naţional, Sala Mică, vineri, 1 octombrie, de la ora 21.00.

Blestemul leului

de Costi Rogozanu

13 iulie 2010
Categoria: Comentarii

Banii au nişte istorii pe lângă care etimologia păleşte în unele momente. Leul n-are nici un secret lingvistic, dar e de ajuns să ne întrebăm care e legătura între animalul cu pricina şi moneda României şi povestea capătă culoare. Prin secolul XVI se năştea talerul în Boemia, în Joachimsthal mai precis (taler e abrevierea de la joachimsthaler), iar câteva zeci de ani mai târziu, apăreau talerii-lei, monedele olandeze care înfăţişau un leu pe o faţă şi pe zeiţa Atena pe cealaltă faţă.

Povestea leului românesc începe cu o criză teribilă, prin care Moldova şi Ţara Românească trec în secolul XVII. Nu se emit monede autohotne decât prea rar, iar zona devine un adevărat circ numismatic: circulă monede de toate felurile de prin toate părţile. Talerul-leu olandez place cel mai mult, se pare, şi se impune românilor ca principală monedă. Filiera prin care ajungea era cea otomană, iar subdiviziunile talerului-leu olandez au fost paralele de origine turcească (1 taler-leu făcea 40 de parale). Leul apărea imprimat pe monedă, deci nu e greu să intuim de unde i-a rămas denumirea (ba chiar putem observa că o celebră bancă olandeză prezentă încă îşi afişează leul în siglă). Românii au păstrat denumirea leu, alţii au transformat lingvistic talerul în dolar.

Conform istoriei oficiale a monedei furnizate de Banca Naţională a României, a existat un moment care ar fi putut scoate leul din istorie. Al.I. Cuza a încercat să schimbe tot, să stabilească moneda numită romanat (iniţial i se spusese simplu: român) şi să închidă istoria stranie a cuvântului leu, prea încurcată în iţele dominaţiei turceşti. Napoleon al III-lea nu a fost de acord, nu a vrut să supere inutil Imperiul Otoman: şi aşa am rămas cu leul.

În numele leului pare să fie cuprinsă starea sa iniţială de criză şi fragilitate. Un al doilea moment de răscruce ar fi trebuit să se petreacă în aceşti ani: trecerea la euro şi, deci, renunţarea la denumirea de leu. Criza puternică din ultimii doi ani clatină însă serios chiar moneda unică. Poate românii ar fi fost pregătiţi să renunţe la leu, dar leul nu e încă decis să renunţe la români.

 

Voturi: 3.7 din 5. 6 voturi.

Comenteaza


Sumarul editiei ofCorso - print

Reportaj

 

in ofcorso.ro

Malaxor

TTM

Recomandari